Camasa

camasa rupta
Din ciclul „ne amintim ce nu ne asteptam”, as vrea sa va mai povestesc ceva amuzant de care mi-am amintit de curand.
Pe vremea cand nu existau atat de multe masini si cand unii dintre noi inca foloseau ratele ca mijloc de transport, una dintre rudele mele mergea spre tara cu o astfel de rata. Evident ca soferii puneau muzica pe parcursul drumului si mai ales atunci puneau multe manele, intrucat se ascultau foarte mult si oamenii erau fascinati de tot ce tinea de ele (vorbesc de oameni simpli, din popor, care oricum nu fac diferenta pentru cultura muzicala).
Acum nu stiu cat s-a schimbat situatia, dar cel putin noi nu mai folosim ratele atat de des…
Sa revin insa la ce incepusem sa va povestesc. Oamenii mergeau spre casa cu rata si ascultau manele. Una dintre cele mai in voga melodii, care mai este si acum amintita uneori, avea urmatoarele versuri:
Supararea cand imi vine
Rup camasa de pe mine
Asadar, inchipuiti-va un autocar plin de oameni obositi care se intorc de la munca sau care au plecat in week-end la rude la tara si care asculta zor-nevoie aceasta melodie. O aud o data, de doua ori, de mai multe ori…
La un moment dat unul dintre calatori nu mai rezista psihic si urla:
– Dar rupe-o draqu odata si mai canta si altceva !!!
Nu stiu ce efect a avut asupra soferului aceasta reactie, insa sunt aproape sigura ca restul calatorilor au retinut reactia, ba chiar au fost incantati de ea, doar-doar s-o mai schimba melodia cu pricina…

You Might Also Like